duminică, 30 decembrie 2007

Poezie alb-galben-maronie

Cacat cu bere,
Cacat cu carnati,
Cacat cu mere,
Cacat cu cacati!

Pisat cu soia,
Pisat cu cacat,
Pisat cu varza,
Pisat cu rahat!

Cacat albastru,
Cacat cu flori,
Pisat orfelin,
Pisat cu cacatoi!

sâmbătă, 29 decembrie 2007

Scato silitor

Scato silitor,
Invata java de zor,
In pauza se delecteza,
Cu strofe de cacareaza!

- Tot invat invat invat,
Cu fecale ma rasfat,
Sunt un scato de elita,
De fecale nu mi-e frica.

- Tot invat invat invat,
Cu fecale ma rasfat,
Sunt un scato de elita,
Doar fecale ma excita!

joi, 27 decembrie 2007

Mos Scato

Mos Scato, cu barba dalba,
Din veceuri si nameti,
Va aduce caca multa,
La fetite si baieti.

Mos Scato, Mos Scato!

Din bătrâni se povesteşte,
Că-n toţi anii negreşit,
Moş Scato pribeag soseşte,
Pipi, caca, n-a lipsit.

Mos Scato, Mos Scato!

Noi am fost cuminţi tot anul,
Şi caca-am papat mereu,
Şi în fiecare seară,
Am mancat doar din veceu!

Mos Scato, Mos Scato!

Moş Scato cu plete dalbe,
Încotro vrei s-o apuci?,
Ţi-aş da numai parturi dalbe,
De la noi să nu te duci.

Mos Scato, Mos Scato!

vineri, 21 decembrie 2007

Scato plictisit

Scato plictisit,
Pe Carta-l citeste,
Si afla uimit,
Cum cacatul creste!

joi, 20 decembrie 2007

Cartarescu, marele scriitor scatofil.

Cartarescu, Cacatescu,
E premiat de Basinescu,
Astfel, proza scatofila,
E mareata, nu futila.

Manolescu, critic mare,
A strigat in gura mare,
Scatofilul Cartarescu,
E mai bun ca Eminescu!

Cacatescu Cartarescu,
Prin wc-uri tot suspina,
Premiul dat lui de Basescu,
Nu-i nici caca, nici urina.

Base cel mai basinos,
Sa il consoleze-n tihna,
Ii ofera bucuros,
Numai caca si urina.

Cartarescu multumit,
Isi exprima bucuria,
Pe cacatul cel primit,
Asternandu-si diaria.

Cu urina ce sa faca?
Bietul om, lipsit de vin,
In urina el se caca,
Si obtine braga, din.

Cu talente de poet,
El amesteca rahatul,
Degustand incet, incet,
Doar urina si cacatul.

Totul imbuteliat,
Pus cu grija in veceu,
Se obtine un cacat,
Numai bun de OTV-eu.

Romantismul lui secret,
Sta pe limba care linge,
Doar iubita, si discret,
Cu cacatul sau o unge.

marți, 18 decembrie 2007

Proza scatofilica a primit recunoasterea criticii...

Marele critic Nicolae Manolescu a declarat recent «Mircea Cărtărescu este, de departe, cel mai important scriitor care a iesit din literatura postbelică. Există la el amprenta geniului». Noi, scatofilii romani, suntem mandri de aceasta recunoastere suprema a prozei scatofilice prin intermediul reprezentantului ei de frunte, Mircea Cartarescu. Va prezentam cateva fragmente din romanul "Orbitor" al lui Cartarescu, pline de gust si de miros - asa cum numai un scatofil adevarat le putea scrie!

«Uite cum e cu tara: cică limbricul iese cu fi-su dintr-un cur plin de căcat, ca să-i arate cum e afară (...). Limbricu-ăla mic se gîndeste ce se gîndeste si dup-aia zice: Da’ taică-su-i zise răstit: »

«E dandana mare, dom’le. O să pună armata pe ei, o să scalde Timisoara în sînge... O să pună o pula...Doar asa, o teavă de mitralieră să le bagi sub nas, si se cacă pe ei.»

«Pînă si-mpăratul Nero se spăla la cur cu Dero»


«Îi plăcea să-si pună degetul pe fund si să-l miroasă apoi»

«La fel, mama nu-i dăduse voie să se joace în cadă, un joc ce i se păruse interesant (si pe care-l continuase pe ascuns multă vreme): într-o stare de visare si uitare de sine, îsi rula pielea de pe cocosel înăuntru, pînă ce tîmburusul îi ajungea mic cît un buric si-apoi îsi trăgea pe deasupra pielea de peste ousoare, lăbărtată de fierbinteala apei. Nu mai avea nimic atunci între picioare, era neted ca o păpusă, în afară de o usoară umflătură pe care si-o contempla multumit de asa ispravă. Mama-l certa foarte aspru cînd îi arătase, crezînd c-o va bucura si pe ea cum îi dispăruse putulica»

«Acolo făceau părintii lui caca si pipi, asa cum el făcea la oală. (...) În plus, de cîte ori un caca-i iesea din fund cădea pleoscăind în apă»

«De foarte curînd stia că mama n-are cocosel. Cînd era mic, crezuse că si mama, si tata au. Acum stia că numai tata, desi nu i-l văzuse niciodată cu adevărat, ci doar observase că în chiloti avea ceva umflat, că doar tata, vara (si-n Floreasca era vară tot timpul) stătea în chilotii lui de pînză albă, lungi pînă la genunchi. Pe mama n-o vedea-n chiloti - si cînd o văzuse complet despuiată-n Silistra, fusese prea mic ca să-si dea seama - dar stia că n-are cocosel, fiindcă... Avea-n schimb tîte, pe cînd tata n-avea»

«De la buric în jos, însă, începea ce era cu adevărat scîrbos si rusinos: cocoselul, ousoarele, fundul mai ales. Erau niste găuri acolo pe unde ieseau pipiul si caca, de-asta era rusine să le arăti»

«Mircisor (adică autorul ) nu era prea cuminte, si, cu toate că-i era frică de microbi, mînca dude de pe jos si punea si gura pe barele de la tramvai, lingea geamurile»

«Tovarăsi, pîn-acum toti s-au căcat în capu’ nostru. Acum avem si noi gură! Partidul să aibă un singur cur!»

«Dar toate fetitele si toate femeile aveau o gaură-ntre picioare, care era păsărica lor»

«...în mirosul de caca ce cuprinsese toată casa»

«Mirosea a urină si a fecale-nvechite»

«dragule... dă-mi-o... te rog, te implor, dă-mi-o si-n popou...aaaaah! aaaaah!»

«ce-i mai bine, să împarti un tort si cu altii sau să mănînci un căcat de unul singur?»

«Faci pe nebunul, ai? Iesi în stradă, ai? Pisa-m-as în gura lu’ mă-ta de căcăcios»

«în ce căcat v-ati băgat?»

«CIA ce căcat e?»

«Cică o armată de spermatozoizi tîsnesc dintr-o pula si merg, voiosi si viteji, printr-un tunel lung si întunecos. Abia asteptau s-ajungă mai adînc, în pizda gagicii, să-si facă treaba acolo. Ca orice oaste, au trimis o iscoadă înainte, să vadă ce si cum. După o vreme iscoada se-ntoarce si strigă: He-he, asa si voi, cu revolutia voastră. Una-i socoteala de-acasă, si alta e cea din tîrg. Si-acum, măi băieti, că tot ati dat voi de un căcat cît Casa Poporului...»

«Jur cu-o mînă pe olită/ Si cu alta pe fundită/ Că la pipi si la caca/ Voi fi-ntotdeauna gata»

joi, 6 decembrie 2007

O, scatofilii mei!

Voi muritori de rand,
O, scatofilii mei,
Cu toti s-aveti in gand,
Doar caca-n puii mei!

Nu mai doriti femei,
Orgii sa nu mai dati,
Doar caca tu sa vrei,
Muie-n cur de cacati!

Si cand in parlament,
Am sa-mi dezmint cacatul,
Voi toti perseverent,
Sa-mi inghititi rahatul!

La Cotroceni cand sunt,
Eu pentru voi trudesc,
Cacat va toc marunt...,
Cacatul meu regesc!

Iar pensii cand primiti,
Un mare caca vine.
Caci banii eu vi-i iau,
Sa-i investesc la mine!

Nu va mai asteptati,
La pensii ori mancare,
Voi caca sa-l mancati,
Ca-i cimitirul mare!

Si cand din truda mea,
Tu duhul o sa-l dai,
Iar toata munca ta,
E-o gura de malai.

Sa nu incerci atunci,
Malaiul sa-l degusti,
Ci la grasunii mei,
Malaiul sa-l arunci!

O voi, pensionari,
Ce derbedei sunteti,
Gloata de poponari,
Nemuritori pareti.

Nu vreti sa mai muriti,
Dar pensii tot mai vreti,
Si tot ce voi primiti,
E un cacat maret.

Caci de la voi,
Va muma-n cur,
Ma straduiesc,
Numai sa fur!

duminică, 2 decembrie 2007

Nu mai compui nimic?

Nu mai compui nimic?
Mai scato genial,
Un cacatel pitic,
Pe fusul cel anal!

Nu mai compui nimic?
Poete scatofil,
Cu pipi pipilic,
Si caca tau umil!

sâmbătă, 1 decembrie 2007

Ati vrut UE?

Ole, ole, ole, ole,
Ati vrut, UE?
Ole, ole, ole, ole,
Si-ati luat, mUiE!