Luceafarul Scatofil

A fost odata ca-n povesti,
A fost ca niciodata,
Din rude mari, scatofilesti,
O scatofila fata.

Si era una la parinti,
Si caca-n toate cele,
Caci le fura cacat la multi,
Intrand doar in belele.

Din umbra falnicelor bolti,
Ea pasul si-l indreapta,
Spre un veceu, unde in colt,
Un scatofil asteapta.

Sa nu-mi ascunzi nimic,
O scatofila mea,
Cacatul tau cel mic,
E bun de gura mea.

Ah, scatofile muritor,
Nu imi starni iar curu,
Cacatul tau cel hranitor,
E pentru mine-un guru!

Se caca azi, se caca maini ,
Astfel veceu-i gata,
El tot cacand de saptamani,
Il umple cu lopata.

O unge azi o unge maini,
Astfel cacatu-i gata,
El iar ungand-o saptamani,
Isi ispraveste caca.

Cobori in jos scatuta mea,
Alunecand pe buda,
Patrunde-n buda si pe ea,
S-o umpli cat esti uda.

Esti cacacios cum numa-n vis,
Un caca se arata,
Dara pe buda ce-ai deschis,
Nu ma cac niciodata!

Ce-ti pasa tie scato mic,
De-s cacacioasa buna,
Caci doar cacatul mi-l vrei mic,
Si pipi pe o luna.

Strain la caca si la timp,
Norocul te petrece,
Iar eu in buda mea ma simt,
O cacacioasa rece.