Cartarescu, marele scriitor scatofil.

Cartarescu, Cacatescu,
E premiat de Basinescu,
Astfel, proza scatofila,
E mareata, nu futila.

Manolescu, critic mare,
A strigat in gura mare,
Scatofilul Cartarescu,
E mai bun ca Eminescu!

Cacatescu Cartarescu,
Prin wc-uri tot suspina,
Premiul dat lui de Basescu,
Nu-i nici caca, nici urina.

Base cel mai basinos,
Sa il consoleze-n tihna,
Ii ofera bucuros,
Numai caca si urina.

Cartarescu multumit,
Isi exprima bucuria,
Pe cacatul cel primit,
Asternandu-si diaria.

Cu urina ce sa faca?
Bietul om, lipsit de vin,
In urina el se caca,
Si obtine braga, din.

Cu talente de poet,
El amesteca rahatul,
Degustand incet, incet,
Doar urina si cacatul.

Totul imbuteliat,
Pus cu grija in veceu,
Se obtine un cacat,
Numai bun de OTV-eu.

Romantismul lui secret,
Sta pe limba care linge,
Doar iubita, si discret,
Cu cacatul sau o unge.